Adesea tindem să considerăm hilare asemănările regnului animal cu homo sapiens: un papagal ce reproduce cuvântări omenești; un câine îmbrăcat în frac; o pisică pe un skateboard. Însă și mai surprinzătoare apar a fi asemănările dintre homo sapiens și animale: un om având căminul în spate, precum un melc – un așa numit „nomad”[1].
Winston Churchill spunea cândva, la scurtă vreme după bombardarea din 1941 a Casei Lorzilor: „Noi ne modelăm casele și apoi casele ne modelează pe noi”. Însă Dunkirk sau Cortina de Fier aparțin unei ere în care conceptul de casă evoca statornicie și persistență neatinsă de timp. Pandemia Covid-19 a scos la lumină o altă perspectivă a acestuia, arătându-i persistența neatinsă de spațiu: casa – concept versatil, hoinar, nomad.
Drept consecință, pandemia a condus și la o schimbare evidentă de paradigmă în modul în care oamenii din întreaga lume lucrează, locația fizică fiind din ce în ce mai puțin relevantă, iar angajatul purtându-și meseria în geamantan. Această deviere de la cursul ordinar al desfășurării relațiilor de muncă se înfățișează – cel puțin la momentul actual – drept un real beneficiu atât pentru angajator, cât mai ales pentru angajat. Tot pandemia a fost cea care a oferit țărilor în curs de dezvoltare o nouă oportunitate pentru a dezvolta propriile economii naționale.
Aflată pe locul 3 în topul „Digital Nomad Index”[1] pentru atractivitatea condițiilor de muncă la distanță, România s-a alăturat listei tot mai mari de țări care oferă așa‑numitele vize de nomad digital pentru străinii care lucrează la distanță. Acest lucru se datorează intrării în vigoare a Legii nr. 22 din 14 ianuarie 2022[2], care modifică și completează OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.
Cu o viteză medie de internet broadband 188 mb/s, un cost al internetului de 7,5 EUR și o chirie de aproximativ 323 EUR[3], România este demult timp considerată ca fiind unul dintre cele mai bune locuri pentru munca la distanță din regiunea Europei Centrale și de Est. Cu toate acestea, domeniul de activitate al „nomazilor digitali” a fost până în prezent slab reglementat în țara noastră. Tocmai din acest motiv, intrarea în vigoare a Legii nr. 22/2022 a fost îndelung așteptată de către angajații străini aflați temporar pe teritoriul României. În continuare, vom încerca să detaliem cele mai importante și relevante dispoziții din actul normativ.
Pentru început, vom demara prezenta discuție cu definiția dată de lege nomadului digital:
„nomad digital – străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României și care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor sau care deține o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor și poate desfășura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanță, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor.”
Așadar, reglementarea legală vizează atât străinii angajați cu contract de muncă în străinătate, cât și străinii ce dețin companii înregistrate în străinătate – atât timp cât aceștia își desfășoară activitatea prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor pe teritoriul României.
Marele câștig pe care Legea nr. 22/2022 îl aduce odată cu intrarea sa în vigoare îl reprezintă posibilitatea nomazilor digitali de a solicita și, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, de a obține o viză de lungă ședere, atunci când aceștia aleg să rămână pe teritoriul României în timp ce obțin venituri din prestarea activităților desfășurate la distanță. În acest fel, străinii se pot bucura de protecția generală pe care Constituția, legile țării și tratatele internaționale la care România este parte o oferă. De asemenea, străinii cu reședința sau domiciliul în România pot beneficia de măsuri de protecție socială din partea statului, în aceleași condiții ca și cetățenii români.
Viza de lungă ședere se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care nomazii digitali își au reședința sau domiciliul. Condițiile pe care aceștia trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ pentru obținerea vizei sunt:
- să dispună de mijloace de întreținere obținute din activitatea desfășurată, în cuantum de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de viză, precum și pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
- să desfășoare activitățile din care obțin venituri, de la distanță, prin utilizarea tehnologiei informațiilor și comunicațiilor.
În vederea obținerii vizei, nomazii digitali ce îndeplinesc condițiile amintite mai sus vor fi nevoiți să prezinte o serie de documente:
1. contractul de muncă încheiat cu compania înregistrată în străinătate/dovada administrării de cel puțin 3 ani a companiei înregistrate în străinătate – în original și însoțit/ă de traducerea autentificată în limba română;
2. document eliberat de către compania cu care străinul are încheiat un contract de muncă/pe care străinul o deține, prin care sunt prezentate datele de identificare și de contact ale acesteia (inclusiv domeniul de activitate și, dacă este cazul, participarea străinului în companie, precum și date privind reprezentanții legali ai acesteia) – în original și însoțit de traducerea autentificată în limba română;
3. scrisoare de intenție prin care străinul detaliază scopul deplasării în România și activitățile pe care intenționează să le desfășoare – în original și însoțită de traducerea autentificată în limba română;
4. document apostilat sau supralegalizat eliberat de instituția de specialitate a administrației publice de la locul de rezidență fiscală, prin care se atestă faptul că străinul angajat/compania pe care o deține străinul are achitate la zi impozitele, taxele și alte contribuții obligatorii și nu este înregistrat/ă cu acte de evaziune fiscală ori fraudă fiscală – în original și însoțit de traducerea autentificată în limba română;
5. rezervarea unui bilet de călătorie valabil ori permisul de conducere, împreună cu dovada itinerariului, în cazul conducătorilor auto;
6. dovada asigurării medicale pe întreaga durată de valabilitate a vizei, valabilă pe teritoriul României și cu acoperire în cuantum de cel puțin 30 000 EUR;
7. dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România;
8. dovada asigurării condițiilor de cazare;
9. certificatul de cazier judiciar ori alt document cu aceeași valoare juridică, apostilat sau supralegalizat, prin care se atestă faptul că nu există înregistrări ale unor fapte de natură penală – însoțit de traducerea autentificată în limba română;
10. alte documente doveditoare pe care autoritățile române competente le solicită în mod adițional față de cele prevăzute mai sus.
Pentru prelungirea dreptului de ședere, nomazii digitali trebuie să îndeplinească în continuare condițiile amintite mai sus pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de ședere și să prezinte o adeverință de venit eliberată de organul fiscal competent.
Astfel, nomazii digitali se vor înscrie de acum încolo în categoria străinilor ce pot beneficia de viză de lungă ședere, cu condiția esențială de a produce venituri lunare brute de cel puțin trei ori mai mari decât media celor realizate de naționalii României. Acest lucru înseamnă faptul că viitorii nomazi digitali vor trebui să câștige din activitățile prestate de la distanță pe teritoriul României aproximativ 3 300 EUR pe lună pentru a putea fi susceptibili de a obține viza.
Deși cerința privind venitul minim este mai dificil de îndeplinit decât în alte țări din Europa Centrală și de Est (de exemplu, Croația, care și-a lansat viza de nomad digital în ianuarie 2021, le cere nomazilor digitali să câștige cel puțin 16.900 kuna pe lună – aproximativ 2 240 EUR[4]), lista lungă de avantaje pe care România le oferă nomazilor digitali o poziționează ca fiind una dintre cele mai atractive locații europene pentru numărul tot mai mare de nomazi digitali din întreaga lume.
Concluzionând, reglementarea vizei de lungă ședere va permite cetățenilor din alte țări interesați de locuri de muncă ce nu depind de timp și de spațiu să lucreze în România, oferindu-le astfel posibilitatea călătorilor de a vizita țara în timp ce lucrează, iar economiei naționale posibilitatea de a se dezvolta (inclusiv) în domeniul turismului.
[1] NOMÁD, -Ă, nomazi, -de, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană, colectivitate) care nu are așezare statornică într-un loc, care se mută dintr-un loc în altul. Sursă: https://dexonline.ro/definitie/nomad
[2] https://www.circleloop.com/nomadindex
[3] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/250498
[4] https://cursdeguvernare.ro/lege-adoptata-vize-lunga-durata-nomazi-digitali.html
[5] https://emerging-europe.com/news/romania-becomes-latest-cee-country-to-offer-digital-nomad-visas/