La data de 17 iulie 2022 a intrat în vigoare Legea nr. 216/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă şi a altor acte normative („Legea nr. 216/2022”), act normativ prin care a fost amendat conținutul Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă („Legea nr. 85/2014”). Aceasta noua reglementare transpune Directiva (UE) 2019/1.023 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei (UE) 2017/1.132 (Directiva privind restructurarea și insolvența).
Printre modificările cele mai importante se numără introducerea procedurii acordului de restructurare, conform art. 151 – 1513 și modificarea substanțială a procedurii concordatului preventiv, conform art. 16 – 371. Aceste proceduri se aplică debitorilor aflați în dificultate, dar care nu se află încă în stare de insolvență.
Procedura acordului de restructurare reprezintă o nouă procedură de prevenire a insolvenței prin care debitorul, în scopul redresării activității sale, supune confirmării judecătorului-sindic un acord de restructurare negociat, în prealabil, cu creditorii ale căror creanțe sunt afectate.
Legea nr. 216/2022 stabilește care sunt etapete procedurii acordului de restructurare. Prima etapă constă în propunerea acordului de restructurare de către debitor sau de către administratorul restructurării și comunicarea acestuia către creditori. Ulterior se desfășoară negocierile dintre debitor și creditorii ale căror creanțe sunt afectate. Următoarea etapă constă în procedura de votare și de aprobare a acorului de restructurare, de către creditorii cu creanțe afectate.
După această etapă de votare și aprobare a acordului, în termen de cel mult 3 (trei) zile de la încheierea procesului-verbal de constatare a votului, se depune cererea de confirmare a acordului de restructurare la judecătorul-sindic competent și urmează confirmarea acordului de către judecătorul-sindic. Cererea se soluționează de către judecătorul-sindic, în cameră de consiliu, procedura de soluționare desfășurându-se fără citarea părților, fiind vorba despre o procedură necontencioasă, tocmai pentru a se asigura confidențialitatea procedurii.
Ulterior confirmării acordului de restructurare de către judecătorul-sindic, se va desfășura activitatea debitoului, iar pentru o perioadă de 3 (trei) ani, administratorul resturturării va comunica creditorilor afectați un raport trimestrial cu privire la modalitatea de îndeplinire a acordului, precum şi faptul că, prin derularea acestuia, se menţine viabilitatea afacerii. Corelativ cu această obligație, debitorul are obligaţia de a transmite administratorului restructurării toate informaţiile necesare întocmirii raportului de analiză, în termen de cel mult 15 zile de la data încheierii situaţiilor financiare aferente trimestrului monitorizat, iar necomunicarea informaţiilor de către debitor se prezumă că reprezintă eşuarea acordului.
Ultima etapă constă în pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii acordului de restructurare. Hotărârea de închidere a procedurii se pronunță atunci când s-au îndeplinit prevederile acordului de restructurare, când s-a eșuat în îndeplinirea prevederilor acordului de restructurare sau atunci când nu s-au îndeplinit obligaţiile de modificare a acordului dispuse de judecătorul-sindic. Ulterior confirmării acordului de restructurare și până la închiderea procedurii, debitorul nu va putea accesa o altă procedură de prevenire a insolvenței și nu se va putea deschide procedura insolvenței față de acesta, la cererea unui creditor afectat.
Unul din avantajele procedurii acordului de restructurare este că aceasta se desfășoară, în mare parte, în afara instanțelor de judecată, judecătorul-sindic fiind sesizat cu cererea de confirmare abia după ce au avut loc negocierile și au fost obținute voturile de la creditorii care au creanțe afectate. Negocierea poate fi începută numai de către debitor, iar acordul de restructurare confirmat este opozabil tuturor creditorilor, inclusiv acelor creditori care au votat împotriva lui sau care nu și-au exprimat opinia.
Însă, pe parcursul procedurii nu se suspendă de drept executările silite și nici curgerea dobânzilor, deși, în ceea ce privește curgerea dobânzilor, prin acordul de confirmare poate fi prevăzut, în mod expres
Legiuitorul nu a prevăzut o perioadă maximă în privința negocierilor și nici o perioadă maximă a acordului de restructurare, însă supravegherea de către administrator este obligatorie pentru o perioadă de 3 (trei) ani.
În cazul în care nu s-a realizat acordul de restructurare, efectul este renașterea datoriilor diminuate ca urmare a plăților efectuate pe durata acestei proceduri, iar în cazul în care s-a realizat acordul de restructurare, efectul este că datoriile rămân șterse definitiv.
Printre alte avantaje si noutati ale acordului de restructurare identificăm faptul că debitorul păstrează dreptul de administrare asupra activității în condițiile dreptului comun, drepturile individuale şi colective ale salariaţilor, prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă nu vor suferi modificări și există un grad ridicat de confidențialitate si nu in ultimul rand intervenția judecătorului-sindic este limitată și apare ulterior negocierii și aprobării acordului de restructurare de către creditorii ale căror creanțe sunt afectate. Prin urmare este o procedura in principal privată si finalmente se aplica principiul „debtor in possession”.
Cealaltă procedură modificată prin Legea nr. 216/2022 este procedura concordatului preventiv. Aceasta este o procedura judiciară de prevenire a insolvenței, a cărei deschidere suspendă executările silite, în condițiile legii, iar debitorul își redresează activitatea și își achită parțial sau total creanțele afectate, în baza unui plan de restructurare votat de creditorii ale căror creanțe sunt afectate și omolgate de către judecătorul-sindic. Noua lege explicitează vechea reglementare si stabilește care sunt etapete procedurii concordatului preventiv.
Prima etapă constă în depunerea, de către debitor, a cererii de deschidere a procedurii concordatului preventiv, prin această cerere fiind analizată starea de dificultate. Creditorii pot solicita, de asemenea, deschiderea acestei proceduri, dar cu acordul prealabil al debitorului.
Cea de a doua etapă constă în propunerea planului de restructurare de către debitor și comunicarea acestuia către creditori, debitorul fiind singurul care poate exercita această atribuție. Ulterior propunerii planului, se vor desfășura negocierile dintre debitor și creditori, etapă în privința căreia legiuitorul stabilește o perioadă maximă în care se pot desfășura negocieri, respectiv 60 de zile de la deschiderea procedurii.
Următoarea etapă constă în votarea și aprobarea planului de restructurare de către creditorii cu creanțe afectate.Doar creditorii incluși în planul de restructurare își pot exercita dreptul de vot, iar în termen de 3 zile de la încheierea ședinței prin care a fost aprobat, de către creditori, planul de restructurare, debitorul trebuie să solicite judecătorului-sindic să omologheze planul de restructurare astfel votat.
Ulterior, după omologarea de către judecătorul-sindic al acordului, se va derula activitatea debitorului conform prevederilor acordului, iar activitatea debitorului trebuie restructurată corespunzător. În această etapă, administratorul concordatar va întocmi și depune la dosarul cauzei și va transmite creditorilor afectați un raport de analiză trimestrial privind modalitatea de îndeplinire a planului, acesta având obligația de a supraveghea modul în care debitorul își desfășoară activitatea.
Ultima etapă constă în pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii concordatului preventiv. Hotărârea de închidere a procedurii se pronunță atunci când s-au îndeplinit prevederile planului de restructurare, iar datoriile șterse rămân definitive sau în ipoteza în care prevederile planului de restructurare au eșuat, creanțele renasc la data pronunțării hotărârii de închidere a procedurii, inclusiv în ceea ce privește dobânzile, penalitățile de întârziere a căror curgere a fost suspendată pe perioada procedurii.
În ceea ce privește procedura concordatului preventiv, aceasta este o procedură cu caracter judiciar, iar negocierea poate fi începută numai de către debitor, iar de la data deschiderii procedurii este interzisă încetarea contractelor esențiale sau refuzul executării acestora, pe motivul că nu au fost achitate sumele restante.
Spre deosebire de procedura acordului de restructurare, se suspendă de drept executările silite pentru o perioadă de 4 (patru) luni, suspendarea putând fi prelungită până la 12 (douăsprezece) luni și se suspendă și curgerea dobânzilor și accesoriilor de orice fel pe perioada de negociere până la omologarea planului de restructurare, ulterior urmând să aibă regimul juridic prevăzut în plan.
În plus, prescripția extinctivă se suspendă de la deschiderea procedurii, pe perioadă negocierilor și pe cea a restructurării, dacă planul a fost omologat.
În ceea ce privește perioada prevăzută pentru planul de restructurare, aceasta este de 48 luni, cu posibilitatea de prelungire cu încă 12 luni. Planul de restructurare este opozabil și obligatoriu față de creditorii afectați, chiar dacă au votat împotrivă, însă, acesta nu este opozabil față de creditorii ale căror creanțe se nasc sau au devenit scadente în perioada întocmirii, negocierii sau omologării planului și care nu au fost cuprinși în plan.
În cazul îndeplinirii prevederilor planului de restructurare, judecătorul-sindic va pronunța hotărârea de încheiere, iar datoriile șterse rămân definitive, iar în cazul eșuării îndeplinirii prevederilor planului de restructurare, constată de judecătorul-sindic, creanțele renasc de la data pronunțării hotărârii de închidere a procedurii, inclusiv în ceea ce privește dobânzile și penalitățile de întârziere a căror curgere a fost suspendată pe perioada procedurii.
Ca avantaje ale concordatului preventiv identificăm faptul că durata maximă a planului de restructurare este de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă 1 an, fiind obligatorie plata a 10% din creanțele afectate în primul an, debitorul păstrează dreptul de administrare asupra activității, în condițiile dreptului comun, iar drepturile individuale şi colective ale salariaţilor, prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă nu vor suferi modificări.
În concluzie, această noua reglementare urmărește să stabilească proceduri de prevenire a insolvenței care pot fi utilizate de debitorii aflați în dificultate atunci când este posibil să își redreseze activitatea, fara a fi nevoie sa ceara deschiderea procedurii insolventei si își propune să armonizeze prevederile interne cu cele ale Uniunii Europene.
Dupa un an de la intrarea in vigoare a acestor noi prevederi nu se poate inca evalua care este impactul. Pentru legislatia romana nu este un capitol nou, existand prevederi locale de pre-insolventa inainte de intrarea in vigoare a acestei legi. Acestea insa nu au generat un interes deosebit pana acum, aspect mentionat si in expunerea de principii a noii legi, numarul de proceduri fiind scazut. Principalele obstacole au fost in trecut lipsa de flexibilitate a unor actori institutionali mai mereu implicati in proceduri, precum bancile si autoritatile fiscale dar si apetenta scazuta pentru solutionarea in general a litigiilor prin metode private, fara a apela la o procedura in fata unui judecator, aspect care influenteaza si procedurile de insolventa. Asadar este inca devreme sa ne pronuntam, speram insa ca armonizarea legislatiei europene va incuraja eventualii participanti sa apeleze la aceste proceduri si astfel sa se realizeze obiectivul urmarit de Directiva si anume existenta unor proceduri simple, rapide, confidenţiale şi extra-judiciare de restructurare preventivă şi tratament al dificultăţilor financiare.